Da, cea mai grea meserie este cea de părinte. Îti faci mii de planuri, te bucuri, te întristezi, te îngrijorezi! Ești pregătit pentru această provocare? Odată copilul venit în viata ta, nu mai poti da înapoi. Vei reuși să fii un bun părinte? Și, pană la urmă, ce înseamnă să fii un bun părinte? Știu că nu există retete, însă un bun părinte este acela care îndeplinește nevoile copilului (atentie: NEVOILE și NU DORINTELE!)

        Una dintre nevoile primordiale ale piticului tău este cea de sigurantă fizică și emotională. Familia este stalpul de rezistentă al oricărui om, iar această nevoie trebuie îndeplinită încă dinainte de naștere. Odată venit pe lume, obligatia noastră ca părinti este să-i asigurăm protectie fizică, un mediu cald, de întelegere, dragoste și acceptare neconditionată. Dacă nu găsește acel mediu stabil în familie, copilul îl va căuta în altă parte, iar pe acest fond pot să apară comportamente deviante: copilul minte, fură, fumează, consumă alcool sau droguri.

        Factorii de protectie, cei care reduc riscurile aparitiei comportamentelor nesănătoase, sunt tocmai asigurarea nevoilor copilului. Care sunt aceste nevoi?

• nevoia de sigurantă fizică implică faptul că  piciul tău are nevoie să știe că mami și tati îi pot oferi protectie fizică, îl pot apăra de orice pericol fizic (ei au grijă să nu se rănească, să nu se ardă, să nu înghită obiecte mici, ascutite, să nu se taie etc);

• nevoia de sigurantă psihică/emotională implică nevoia de întelegere și de iubire neconditionată. Arată-i copilului că-l iubești, că-l placi, pur și simplu, așa cum este. Ne creăm deseori o imagine despre cum va fi copilul nostru sau cum am vrea să fie. Realitatea s-ar putea să nu fie identică cu visele noatre și atunci e foarte important să-i arăti puiului tău că-l placi așa cum e ( cu părul castaniu și valvoi,cu ochii căprui…poate tu visai să fie blond, cu ochii verzi, de exemplu). Arată-i că-l iubești: mangaie-l ori de cate ori ai ocazia, ia-l în brate, sărută-l, joacă-te cu el, ascultă-l, încurajează-l. Părintii (și oamneii, în general) tind să sesizeze doar ceea ce puiul face greșit și atunci îl sanctionează, îl ceartă și uită, de multe ori, să-l încurajeze pentru lucrurile pe care le face bine – pentru un copil, uneori și spălatul pe maini reprezintă un efort din partea lui, pentru că trebuie să lase în urmă o activitate plăcută (jucatul) și să facă ceva ce nu-i face plăcere, iar acest efort trebuie încurajat. Lăudati, astfel, copilul pentru toate lucrurile pe care le-a făcut bine, pentru orice efort depus! Chiar și cand face vreo boacănă, mangaie-l, strange-l în brate și arată-i că-ti pasă de el și că-l accepti neconditionat. Dacă-l mangai doar cand face lucruri bune, în mintea copilului se creează asocierea: „mama mă alintă/mă iubește doar cand fac lucruri bune.” Sanctionati comportamentul copilului („Ai făcut….!”), nu aplicati etichete („Ești…!”)! Vorbește cu puiul tău, comunică, fii alături de el, pentru că acesta este drumul sigur către crearea unei relatii de încredere cu el. Această relatie este fundamentală în dezvoltarea intelectuală și emotională a copilului.

• nevoia de încredere și libertate – cu totii vrem să avem copii cu o imagine de sine pozitivă, să aibă încredere în fortele proprii. O imagine de sine pozitivă și încrederea că poti face singur anumite lucruri este un important factor de protectie în reducerea consumului de alcool și droguri. O imagine de sine pozitivă și încrederea în fortele proprii dau copilului/adolescentului puterea de a spune „NU”, de a-și refuza prietenii cand aceștia îi oferă o tigară/ un pahar de alcool sau o pilulă. „Știu cine sunt, cu bune și cu rele, mă plac și mă accept așa cum sunt, gandesc înainte de a actiona și știu că am pe cine să mă bazez în familie, astfel că  nu am nevoie neapărat de aprobarea prietenilor, și nici de confirmări exterioare că valorez ceea ce valorez.” Acesta este discursul interior al unei persoane care are un mediu familial favorabil dezvoltării armonioase. Ori, această imagine de sine și încrederea în fortele proprii se formează de la varste foarte mici, de la 1-2 ani, cand copilul își manifestă independenta. Lasă-l să manance singur la un an și jumătate, chiar dacă face mizerie, lasă-l să se îmbrace singur, să-și aranjeze singur lucrurile în cameră, să-și facă singur patul. El poate, trebuie și vrea să-și exerseze toate abilitătile și cunoștintele. Ai încredere în propriul tău copil și lasă-i libertatea de a cerceta, bucuria de a căuta, de a face! Citeam o glumă (tristă, dar adevărată): mama se adresează fetitei ei de 4 ani: „Draga mea, cand vei fi mare vreau să fii un adult asertiv și cu initiativă, puternic și încrezător. Dar acum, copil fiind, vreau să fii obedientă și să faci ce-ti spun eu.” Un copil obedient va fi un adult obedient. Un copil cu o stimă de sine scăzută va fi un adult cu o stimă de sine scăzută.

     Lăsati copilul să ia singur hotărări, implicati-l în deciziile pe care le luati (firesc, în functie de varstă și de nivelul de întelegere al copilului) și lăsati-l să suporte         consecintele propriilor actiuni. Vrem să creștem un adult responsabil și matur? Atunci, trebuie să începem cat mai devreme.

• nevoia de identitate – Cine sunt eu? Sunt copilul părintilor mei! Și pentru că așa este, eu trebuie să simt asta, trebuie să simt că fac parte din familie. Omul este o fiintă socială, iar apartenenta la un grup vine ca o nevoie firească. În cadrul acestui grup, omul are nevoie să știe că este valorizat, apreciat. Cu alte cuvinte, că are o IDENTITATE. Dacă puiul tău nu găsește în familie grupul în care să știe că este iubit și apreciat -așa cum este el- neconditionat, ca adolescent va căuta, și, cu sigurantă, va găsi grupul care să-i satisfacă această nevoie. Acest lucru poate să-l determine pe copil/adolescent să consume alcool sau alte droguri. În cadrul familiei, responsabilizati copilul, implicati-l în activitătile casei și în luarea deciziilor, apreciati-l, apreciati-i initiativele, deciziile luate și evitati etichetările (”Prostule!”/ „Nu ești bun de nimic!”/„Leneșule!” etc).
• nevoia de disciplină, limite și așteptări coerente. Ce înseamnă să disciplinezi? Să dai ordine? Să aștepti de la copil să fie un soldătel/robotel care să-ti execute poruncile? În limba latină, „discipol” înseamnă „cel ce învată”, astfel, a disciplina înseamnă a învăta. Cum învătarea are loc din primele zile de viată, disciplinarea începe tot atunci- de la disciplina unui program de hrănire a bebelușului, a unui program de somn, pană la interdictii (care apar din al doilea an de viată), reguli și limite. Copiii au nevoie de structură și coerentă pentru a-și forma propria ordine cu lumea, cu „haosul” (Mihaela Minulescu – „Psihologia copilului mic”, ed. Psyche, București, 2003). În lipsa acestei ordini interioare, copilul poate fi predispus în a căuta propriile repere și, implicit, pot să apară comportamente nesănătoase, precum consumul de droguri. Limitele trebuie să fie ferme, consecvente și adaptate varstei copilului, iar așteptările trebuie să fie în concordantă cu acestea, cu ceea ce poate face realmente copilul. Așteptările nerealiste, fie că sunt prea mari sau prea mici, anxietează copilul, îi creează o imagine de sine scăzută, îl inhibă și-l programează pentru eșec.

           La polul opus, factorii de risc ai consumului de alcool și droguri sunt tocmai nesatisfacerea acestor nevoi ale copilului. Relatiile tensionate din familie,                consumul de tutun, alcool sau alte droguri, părinti prea duri sau prea lacși, comunicarea neadecvată între părinti și copii, așteptările nerealiste, stilulul                      educativ inconsecvent, conflictele din familie, atitudinile și comportamentele favorabile consumului de tutun, alcool sau alte droguri reprezintă factori care            pot predispune copilul la adoptarea unor comportamente nesănătoase.

           Nu în ultimul rand, pentru a crește copii sănătoși, trebuie să fim noi înșine părinti sănătoși, pentru că exemplul personal este mai puternic decat orice                  prelegere i-am tine copilului. Exemplul personal este principalul factor care influentează comportamentul, atitudinile și credintele copilului nostru!