De cele mai multe ori, discutăm un subiect atunci cand el devine o „problemă”, sau vine mai acut în centru atentiei (se întamplă ceva). Vorbim cu copiii noștri despre „cum să-ti rezolvi conflictele” doar atunci cand sunt loviti sau cand lovesc pe cineva. 

        În ceea ce privește consumul de substante (tutn, alcool și alte droguri), lucrurile se întamplă cam la fel. Vorbim despre tigări/alcool doar atunci cand constatăm că adolescentul/copilul nostru fumează (sau se arată interesat/cand aflăm că cineva din anturajul lui fumează/consumă alcool), vorbim cu adolescentul/copilul nostru despre marijuana cand îl suspectăm că a consumat etc.

        De fapt, chiar dacă nu vorbim în mod direct despre droguri, comunicarea trebuie să înceapă din copilărie. Nevoia de întelegere a copilului presupune nevoia de a fi ascultat, nevoia copilului de a i se vorbi și de a vorbi părintilor săi – pentru că în copilărie se pun bazele viitorului adult și pentru că, tot acum, se pun bazele obiceiurilor sănătoase (deprinderile de a manca sănătos, de a face mișcare, de a ne îmbrăca în concordantă cu vremea/ situatia); acum  învătăm să comunicăm, să acultăm și să fim ascultati.

        Puterea exemplului este cea mai puternică fortă în educatia/disciplinarea unui copil, astfel că trebuie să acordăm o importantă deosebită comportamentelor pe care noi înșine, părintii, le facem. Să ne imaginăm situatia următoare: te doare capul foarte tare și iei repejor o pastilă, iar copilul te vede. Sau, într-o seară, puiul tău de 5 ani se plange că-l doare capul. Îi iei temperatura, te liniștești pentru că temperatura e normală, îl pui să scoată limba să-i vezi gatutul și constati că și aici totul e în regulă. Te gandești că e doar obosit, te duci repejor la dulapul cu medicamente și-i dai un analgezic, spunandu-i: „ia siropelul ăsta, o să-ti treacă durerea de cap mai repede!” Ce învată copilul din ambele situatii? Că poate să-și autoadministreze medicamente, fără a merge la medic și fără prescriptie medicală. „Mă doare capul, iau repede o pastilă și-mi trece!”

        Ce poti face tu în această situatie? Ai putea să-i construiești o poveste, folosind animălutele lui de pluș preferate, în care mama iepuraș (de exemplu) sună medicul, îi explică faptul că o doare capul, iar acesta îi prescrie un medicament. Chiar dacă am luat un medicament fără a suna medicul, îi putem explica puiului nostru că deja am vorbit cu el și ti-a recomandat pastila, sau, pur și simplu, ia telefonul și prefă-te că-l suni și poată o discutie imaginară cu el.

        Studiile arată că persoanele care se obișnuiesc cu automedicatia acceptă mai ușor să consume substante (pastile/capsule) care le sunt ofertite pe stradă/cluburi/discoteci pentru că sunt mult mai familiarizate cu ele. Copiii care încep de timpuriu să experimenteze tutun, alcool sau droguri sunt, în general, copii care își rezolvă singuri problemele, iar părintii acestora nu sunt foarte implicati în vietile copiilor lor, nevoia de întelegere nu este satisfăcută, astfel că acești copii nu cer ajutorul adultilor/părintilor. Recomandarea este aceea ca părintii să se implice în jocurile copiilor, în activitătile pe care ei le realizează în viata de zi cu zi, în alegerile pe care le fac și în deciziile pe care le iau. De exemplu, nu lăsati copilul spă se uite singur la desene animate, ci, mai degrabă, fiti alături de el și implicati-vă activ:  discutati despre tema desenului, despre personaje, despre modul în care se comportă personajele și trageti împreună concluziile.

        De asemenea, învătati copiii cum să-și gestioneze conflictele, cum să reactioneze atunci cand sunt loviti, cand cineva rade de ei sau cand li se vorbește urat; cum să reactioneze atunci cand un alt copil le ia jucăria din mana sau nu vrea să se joace cu el, cum să-și facă prieteni.

        Cand copilul tău este deja la școală, trebuie să fim conștienti că autoritatea părintilor se diminuează, iar prietenii devin din ce în ce mai importanti și capătă mult mai multă putere. Acceptarea într-un grup și regulile acestuia devin mai importante în viata copilului nostru. Atentie, astfel, la prietenii copilului, la opiniile lor cu privire la consumul de tutun, alcool sau alte droguri! Cand sunt mici, copiilor le este foarte greu să se proiecteze în viitor, să-și imagineze consecintele pe termen lung ale fumatului, alcoolului sau consumului de droguri. Așa că atunci cand discuti cu el despre acest subiect, consecintele pe termen lung par să nu aibă niciun efect. Pentru el contează maine. Stabiliti reguli clare împreună cu copilul, astfel încat să știe ce e permis și ce nu.

        La fel se întamplă atunci cand copilul este deja adolescent. Rolul grupului de prieteni este deosebit de important, iar valorile acestuia sunt și valorile lui. Nu-i denigra prietenii, ci, mai degrabă, ajută-l să înteleagă care sunt adevăratele principii și valori și care sunt deciziile importante pentru el. Pentru adolescenti, imaginea , modul în care arată este foarte important, astfel că puuneti accentul pe consecintele care afectează imaginea lor, dar și activitătile care sunt importante pentru ei (sport, obtinearea permisului auto etc).

        Nu acuzati, ci încercati să vedeti ce anume a determinat adolescentul să consume o substantă și discutati deschis despre îngrijorările pe care le aveti.

Mirela Tiganas

Psiholog clinician specialist/psihoterapeut

Consilier scolar Liceul International IOANID